Observăm un trend în ultimii ani de diminuare a considerației față de înțelepciunea străbunilor. Tindem să îi vedem tot mai mult că pe niște primitivi ce nu știau nimic. Parcă pentru a ne demonstra cât de primitivi au fost străbunii noștri, știința începe tot mai mult să se întoarcă la origini și să vadă că soluțiile găsite de aceștia, poate acum sute de ani, nu erau chiar atât de primitive.

În ultimii ani, tot mai mulți se reorientează spre soluții naturale folosite la bază de străbunii noștri. De la lut și cob, până la simplul compost pe care îl prepara bunicul în grădină, soluțiile găsite de bătrânii noștri vin să ne amintească de măiestria și ingeniozitatea lor. Încă din vară sau din toamnă se pregăteau ușor ușor pentru venirea frigului. Se mai dădea o mână de cob pe ici pe colo, se mai repara vreun geam crăpat, se mai cosea o pătură și se împletea un covor...bunicii noștri erau prevăzători și știau cum să se protejeze de frigul năprasnic al iernii.

De această dată, vom vorbi un pic de soluțiile găsite de câțiva din străbunii noștri în ceea ce privește iarna și păstrarea căldurii în timpul iernii.

Păianjenul îți spune pe unde intră frigul

Bunica mereu îmi spunea “Păianjenul mereu îți spune pe unde intră frigul”.

Nu, bătrânii noștri nu erau în așa simbioză cu natura încât să înțeleagă glasul păianjenilor. În schimb, erau măieștrii observației. Dacă vezi mai multe pânze de păianjen la un colț de geam, este clar că pe acolo intră aer în casă. Dacă vara vrem acest curent, iarna sau în orice anotimp friguros, existența vreunui curent nu este tocmai de dorit.

Explicația acestui fenomen este bazată pe nevoia de hrană a păianjenului. Ca un vânător iscusit, acesta caută locuri prin care hrana ar putea trece, fie în zbor, fie mergând. Întrebarea este dacă o furnică sau o musculiță poate intra în casă, oare nu poate intra și aerul rece? Desigur că poate.

O să-mi spuneți că la colțul casei nu este curent și tot sunt pânze de păianjen...ba din contra, dar aceasta este altă poveste.

De asemenea, păianjenii au mare nevoie de apa, așadar se vor pune în locuri de unde își pot lua această apă, fie din aer, fie din condens. Așadar, păianjenii sunt și buni indicatori de umezeală și posibil igrasie.

Încă din toamnă, pregătește covorul și baldachinul

Atunci: in vechime, după ce se termină culesul, femeile se apucau încet dar sigur de țesut covoare pentru iarnă. O adevărată activitate socială, țesutul covoarelor avea și partea sa utilă. În vremurile de demult, se punea mai întâi un strat de fân pe post de izolație, ce era menit să absoarbă toată umezeala și frigul. Peste acesta, se adăugau țoluri care aveau menirea de a face totul mult mai plăcut și, dacă se voia, încă un nou covor ca să nu “cari fânul în pat”.

De aceea au și apărut pragurile care erau menite inițial să țină fânul în casă atunci când se deschidea ușa. Femeile mai apoi răsfirau fânul din timp în timp pentru a preveni apariția mucegaiului.

Acum: Nu spun să le luăm exemplul cu fânul, dar putem să îl adaptăm la zilele și la nevoile noastre. Dacă în apartament nu ai încălzire prin podea, aplică regulă celor 3 straturi: izolație → contact→ covor. Alege o izolație de calitate mai bună, chiar folie aluminizata dacă chiar vrei să fii sigur de calitatea izolării. Acest tip de izolație este bun mai ales pentru apartamentele la parter sau în cazul în care nu aveți vecini la etajul imediat următor. După izolație, poți merge pe un strat de lemn (aka parchet) sau de mochetă groasă. La sfârșit adaugă covorul pentru a definitiva izolarea podelei.

Mi-am dat seama că nu am spus nimic de baldachin. La vârsta aia nu știam noi ce era baldachinul și spuneam că mergem cu cortul. Un astfel de cort se poate obține foarte ușor prin atasarea de

Burlanele izolante sau protecțiile de curent

În fiecare an, din cârpe și din alte materiale, bunica și mama făceau un fel de burlane sau protecții pentru uși și geamuri, pe care mai apoi le puneau ori între geamuri, ori la uși pentru a împiedica valul de curent să pătrundă în casă sau să treacă dintr-o cameră într-alta. Uneori, ca să le mai înfrumusețeze un pic, le înfășurau în vreun rest de material colorat. Îmi aduc aminte că într-un an, mama le-a adăugat ochi și nas, iar dintr-un burlan anost, a ieșit o pisicuță care “trebuia să stea la ușă și să ne păzească”.

Cu puțină imaginație, un pic de nisip, sare sau orez, și niște material, și tu poți face toate acest opritor de curent fără prea multă bătaie de cap.

Poate fi o activitate foarte plăcută de destresare care să fie făcută împreună cu vreun prieten sau cu cei mici. Dacă vrei să fie mai pufos, poți folosi bumbac, pene, polistiren sau alt material pufos care se întâmplă să-ți fie la îndemână. Dacă ești un clean freak și ești absolut sigur că nu va fi atât de mult praf pe jos, copiii se pot juca folosind aceste opritoare de curent...mare atenție în schimb, pentru că dacă cei mici vor deveni prea atașați de ele, vor dori să le ia în pat și nicidecum să le lase să-și îndeplinească menirea.

Celofanul sau izolarea ieftină

Această idee vine mai degrabă undeva mai încoace. Probabil că într-un an, după ce a terminat de legat toate borcanele, mama și bunica s-au gândit că ar face casă bună cu izolația.

Am testat și eu ideea și chiar merge, mai ales dacă ai geamuri cu ramă de plastic sau o ramă de lemn extrem de bine finisată.

Se ia o rolă de celofan (una mai măricică de vreo 250 de metri este cam 300 de lei, dar se pot găsi și mai mici sau mai ieftine). Apoi se acționează ca la borcane….se lipește celofanul pe rama geamului ajutându-ne de un burețel ușor înmuiat în apa sau chiar în ceva alcool.

Mai apoi cu ajutorul unui uscător de păr se încălzește celofanul ca să se fixeze mult mai bine pe rama geamului. Bunica făcea asta cu o cărămidă încălzită și nu-i era chiar atât de ușor, așadar uscătorul de păr este de un real ajutor.

Atenție a nu se lasă prea mult uscătorul numai într-un loc sau la putere prea mare, căci se va topi celofanul sau pot apărea găuri în acesta. Știința din spatele acestei idei spune că datorită acestui celofan se va crea un strat izolație pe bază de aer care va împiedica schimbul de căldură dintre exterior și interior rezultând o răcire mai lentă a casei sau a apartamentului.

Unii încearcă același lucru cu folie de aluminiu, dar nu aș sugera această idee, căci va împiedica accesul luminii în casă, lumină atât de utilă mai ales în anotimpul rece.

Protejăm spatele caloriferului

Poate cea mai interesantă idee este cea de a adaugă un material reflectorizant în spatele caloriferului. Fie că folosești un parasolar sau folie de aluminiu pusă pe un carton, această metodă a fost testată și răs-testată și merge foarte bine.

Bunica de la oraș, cum obișnuiam să-i spunem bunicii de pe tată, nu ne lasă niciodată să aruncăm folia de la ciocolată. Trebuia să o strângem frumos și apoi să i-o dăm cu mare grijă. Cum pe vremuri nu se găseau role de aluminiu pe toate drumurile, aceasta era metodă ei de a-și crea propriul material reflectorizant pentru iarnă sau pentru verile toride. Nu mică i-a fost bucuria când vreo câțiva vânzători veniți din Germania sau din Ungaria i-au adus o rolă de folie pe care a putut-o folosi la proiectele sale de DIY timpuriu de încălzire a casei.

Acestea au fost numai o parte dintre ideile bunicilor mei sau din auzitele de prin sate. Dacă mai știți și alte astfel de povești pe care le-am putea aplica în spațiul modern, nu ezitați să ne comentați în secțiunea de comentarii de mai jos.

Dacă vrei un apartament modern și perfect izolat sau pur și simplu dorești să te muți în Sibiu, vezi oferta completă de apartamente noi în Sibiu construite de WOLF Imobiliare.